Plajă-avem şi noi sub soare

Deşi n-am reuşit să dezvolt vreo simpatie pentru mare, în fiecare an semnez condica de prezenţă.

Jupiterul l-am abandonat demult şi, după câteva experienţe dezamăgitoare în Costineşti şi Mamaia, m-am retras moşnegeşte în Eforie. Am alternat sudul cu nordul şi-ntr-un final am abandonat sudul fără prea mari regrete.

La Eforie Nord se presupune că ar trebui să fie mai linişte (şi nu doar din punct de vedere acustic) deoarece, nefiind o staţiune la modă, clasa socială care este la modă o ocoleşte. Presupunerea e, din păcate, inexactă.

Aceiaşi posesori de decapotabile mişună pe străzi cu viteza a doua şi difuzoarele la maxim, aceleaşi manele bubuie nestingherit, aceiaşi scuipători de seminţe populează plajele şi aceeaşi melteneală pluteşte pe apă şi în aer. Singura diferenţă faţă de alte „staţiuni” este aceea că, în Eforie, cantitatea e mai mică, da’ asta e totuna cu a călca într-un rahat sau în doi.

Şi cum n-ar fi fost suficientă componenta civilă, comercianţii au dat o mână de ajutor.

De cum intri pe plajă dai de un panou care reglementează conduita pe plajă şi care, evidenţiat cât se poate de bine, anunţă că se interzice cu desăvârşire accesul comercianţilor ambulanţi pe plajă. La cât porumb se vinde pe plaja aia într-o zi s-ar asigura necesarul de hrană în Somalia pe două semestre, dacă nu chiar pe un an. Pe lângă porumb, cirulă şi se vând în mod ambulant următoarele: nămol, ceasuri, gogoşi, pietre de baie, parfumuri, scoici, mărgele, tatuaje, tabloide şi alte amintiri de la mare. Singurul lucru care nu circulă în niciun fel este organul de control care ar trebui să se îngrijească de respectarea celor scrise pe panou, dar, pe-aşa o căldură, e şi explicabil.

Tot în sfera comercială intră şi furnizorii de şezlonguri.

Ce e mică (a se citit îngustă) plaja din Eforie, da’ ştii ce mai rămâne din ea dacă excluzi zona de şezloange!?! O fâşie nu mai lată de câţiva metri unde n-ai ce căuta cu cearşaful – poate cel mult cu faţa de pernă sau, în lipsă de altceva, cu batista.  Ai de ales: ori dai 20 de lei pe zi pe şezlong, ori stai în picioare, ori stai numa-n apă. În traducere liberă asta înseamnă: gaură în buget, varice, încreţire inevitabilă a pielii.

Şi-am ajuns şi la apă.

După ce treci de bariera de pahare, coji de seminţe, de banane, ambalaje de seminţe, chiştoace, ciucalăi şi alte resturi, dai de o apă aproximativ curată în funcţie de cum defineşti termenul „curat”. Dacă-l defineşti similar cu dexu’, atunci dai de o apă curat murdară; dacă nu ştii ce-i ăla dex, atunci dai de o apă exact aşa cum ai lăsat-o.

În rest, e frumos la mare. Da’ nu la Marea Neagră!

 

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s