Povesti di la ţarî

Tăuteştiu-i un cătun mai măricel ori un sat mai mititel – de’ajiuns di măricel sî aibî o bisăricî, prea mititel ca sî mai aibî ş-un popî. La Tăuteşti popa vinia rar ş-atuncia numa’ la pomanî şî c-o căruţî di dascăli după dânsu.

Astea sî-ntâmplau cînd eu ieram un copchil ‘nalt cam cât cânili şî fugărem gâştili la iaz şî porcii la coteţ.

Bisărica iera pi dial şî călcam pi’acolo la fel di des ca şî popa şî’atuncia dus cu arcanu’. Tataia neu citea din biblie mai tăt timpu’ şî sî ostenea sî ni-nveţî şî pi noi rugăciuni şî psalmi, da’ niciodată n-o dov’dit sî ni-nveţî mai mult di două-trii di celea mai uşureli. Da’ sî nu credeţi cî acielia poposau prea mult în tărtacuţîli noastri, aşî c’atuncia când era di mers la bisăricî, noi, cii a lu’ Petruţî, eram printri sângurii care dădem din gură fărî sî zâcim nimica. Dac-ar fi fost sî tacî tătî lumia în timpu’ crezului, apăi n-ai fi auzît dicât vo trii mucoşî plescăind ca babili şî moşmondind câte-un prăpădit di amin.

Mamai’mea săraca, o avut di furcî cu mini şî cu ciilalţî veri ai mei, di uneori sî lua cu mânili di cap şî spune cî-i blestematî. Tăti orătăniile şî animalili din ogradî nu-i dădeu di muncî cât îi dădem noi: când nu schingiuam mâţâli prin şurî, fugărem răţâli; când nu ieram suiţi pi casî, eram în beci; când nu ieram băgaţî în iaz, eram prin ponoarî; când ni căuta, nu ieram nicăierea; când crede c-o scăpat di noi, eram pisti tăt! Oricâtî bataie şî ocăralî ni luam, era digeaba: draci’ tot draci!

Cu mamaia o mai scăldam noi cum-nicum, da’ cu tataia o băgam pi mânicî distul di des. Când ni prindea tataia ieşa o smotocealî din cele gospodăreşti şî boceti ca la mort. Dupî partea cu încinsu’, cel mai rău ni iera cân’ ni punia la triabî şî trebuie sî rânim la vaci, la cai şî la porci, sî măturăm ograda şî sî ducem gunoiu cu roaba; aiestea ni cam lecuieu di boroboaţi, da’ şî lecuiala asta ţînea cam cât o ploai di varî. Ş-apoi o luam di la capăt şî noi şî tataia. Cum zîlili fărî di şotii şî fărî di smotocealî erau diparte, tataia ni-o dăscălit cum o ştiut el mai bine şî, di fricî di mai rău, ni duceam di bunî voie la iel când făceam din cele nefăcute şî spuneam aşa: „ad-o doamni din buzău/ sî crăpi la curu neu!”. Şî tataia sî pricepea el ci sî facî!

Şî noi făceam, tataia nostru făcea şi crăpa la curu’ nostru într-o veselie, iar mamaia mai cî trăgea nădejdi c-o scăpat di-un pocinog. Da’ s-o lămurit mai digrabî dicât sî aştepta cî sî-nşălasî amarnic.

Di hramu bisăricii popa o catadicsît sî vinî în sat. În august numa’ di stat în bisericî nu ni iera nouî a sta, da’ cu gându’ la ci avea sî vinî di la buzău, am stat. Şî popa cetea, dascălii cântau, babili băteau mătănii, moşnegii făciua cruci până la pământ, clopotili băteau, totu’ era ca la carti şî orânduiala cei bunî. Nu’ş cum anafura mami’ ii di viaţî, da’ cu oliacî-nainti sî sî găteascî slujba, numa’ ci sî lasî o linişti în bisericî mai ceva ca-n pivniţî. Un văr de-al meu mai fărî di stari sî tot frământa şî făcea cruci după cruci; tataia, mirat de-aşa zăloşănie pi el, sî porneşti spri dânsu’, da’ n-apucî sî facî al doilea pas c-odatî începe aista sî cânti în gura mare sângurile douî versuri cu Doamni-Doamni di la el din cap: aaaad-ooo doamniii din buzăău, sî crapi laa cuuruu neeeu!

N-o mai fost şî nici nu cre-c-o sî mai fie v’odatî o rugă cari sî fie ascultatî şî îndeplinitî în timp ci este grăitî, da’ aiasta  aşa o fost.

Amin.

Anunțuri

21 responses

  1. man, m-a apucat melancolia…

    mi-e dor de copilaria de la tara… ce viata…

    Cate tampenii mai faceam…

    Recunosc, mi-a fost cam greu sa citesc textul… dar m-am descurcat pana la urma 🙂

    • Deşi e mai dificil de citit, am ales să-l scriu punând accentul pe partea fonetică pentru a reda cu o fidelitate mai mare mediul de la sat. Am convingerea că un minim de efort din partea cititorului este suficient pentru a înţelege cele scrise.
      Numai bine!

  2. Nu stiu cine esti si cum a ajuns linkul meu la tine, iar acum imi cer scuze ca-ti fac off-topic.
    uateva’. nu am criticat muzica populara romanesasca. este un simbol national. Am spus doar in viziunea mea de ce romanu nu apreciaza schimbul. (nu toti, dar sunt multi) Imi pare rau ca te-am starnit, eu doar imi varsam amarul. cui nu-i place, nu ma citeste, nu ma da mai departe.
    In postu ala nu rade ciob de oala sparta, stai tu linistit. Nu sunt vreun rocker suparat. Accept orice gen muzical, dar de aici pana accepta si bataia de joc, mai este.

  3. Nu are rost să spun că am citit greu textul pentru că nu a fost aşa şi cred că ştii de ce, suntem amândoi din aceeaşi parte de ţărişoară. Mi-ai trezit ceva amintiri, toate frumoase şi din copilărie. Ai un stil ”scriitoricesc” extrem de complex, până acum am citit articole scrise de tine în 4 sau 5 stiluri, dacă pot să le spun aşa. Mă surprinzi de fiecare dată şi în proporţie de 70-80% gândim şi simţim la fel. Respect asta şi respect autorul.

    • Mulţumesc pentru aprecieri, personal consider că mai am de învăţat cu mult mai mult decât am învăţat până acum… Uneori, când citesc din scriitori dragi mie, am senzaţia că ar trebui să mi se interzică să scriu :)…
      Cu stimă, Bogdane!

  4. Vacanțele petrecute la țara, la bunici… deloc ciudat, ȋmi iubeam bronzul pielii din care ieșeau aburii muncii de la câmp atunci când jucam paparuda cu ceilalți copii ai vecinilor, facând din aceștia adevărați apostoli ai pământului. Numai eu știam cât s-au trudit soarele și vântul ȋn zilele când aeriseam pământul, pregătindu-l ca de sărbătoare pentru ȋntâmpinarea unei noi recolte și a unui nou anotimp, premergător celui care ȋl va acoperi cu o pătură de un alb dumnezeiesc și care ȋl va amorți și ȋntr-un final ȋi va aduce bine-meritata odihnă.

    • Pot să-ţi adresez o întrebare? De ce îţi iroseşti potenţialul (unul evident de altfel) prin comentarii şi nu scrii nişte articole? Cu toată modestia, dar comentariile tale sunt mai bune decât articolele mele , nu e prima oară când mă complexezi :).
      Pentru a nu ştiu câta oară ţin să îţi mulţumesc pentru consecvenţa, claritatea şi calitatea comentariilor tale.
      Toate cele bune!

      • Nimeni nu complexează pe nimeni ! Dumneata faci o treabă foarte buna cu scrisul iar maniera ȋn care scrii influențează, așa, ca o interdependență (deși am preluat acel comentariu dintr-o scriere la care lucrez de ceva vreme si căreia nu-i dedic prea mult timp). Lucru foarte bun pentru că asta e și ideea. Deci, cu cât o să scrii mai plăcut, pe măsura o să ai și completări de la cititorii-ți fideli.
        Legat de scris, am ȋncercat articole cu diferite teme, ȋnsa, fără a-mi jigni cititorii, nu erau dezbătute ȋn măsura ȋn care nu prezentau interes și pentru simplul fapt că nu aveau legătura cu muzica. Ei vor să știe dacă am mai compus ceva, dacă mai cânt, dacă am mai « scos » ceva nou…
        Lăsând această chestiune ȋn treaba ei, așteptam noi brânci ȋn a ne trezi amintirile plăcute sau neplăcute, ca să te poți bucura (sau nu) și matale, prin comentariile noastre, de trăirile din arhivele personale.

  5. Mi-ai înseninat ziua povestind boroboaţele copilăriei tale. Se cunoaşte că eşti moldovean, povesteşti la fel de frumos ca şi Creangă.
    Mult succes să ai în continuare! 🙂

  6. Uneori ma sperii! Mi se pare ca ai trait copilaria mea, in sensul ca stateai dupa uachii mei si vedeai toate cele pe care le infaptuiam cu-ai mei draci, parca in ciuda bunicii si-a satului. Ori invers, io dupa uachii tai. 😀 Foarte faina amintirea. Greu de citit totusi.

  7. Pingback: Brâncuşi în suferinţă | Blogul lui Nea Costache

  8. Am ras aci cu lacrami de crocodil, de ma dau aiestia afar’ din slujba. Am ras si pa strada, umbland, si in tramvai. Noroc ca acilea in tara asta multi nebuni pe strada umbla, asa ca una in plus sau in minus nu se obearva

  9. Pingback: Poftiti la un weekend cu...bancuri! | Blogul lui Nea Costache

  10. Pingback: Bacio din nou la festival | Blogul lui Nea Costache

  11. dragul meu cucusor… am citit cu o foarte mare si rara placere ceea ce tu ai scris aici …. NU AM CUVINT DE APRECIERE….. ESTE MINUNAT

    MULTUMESC

    te sarut

  12. Pingback: Vă invit la pa'ş'pa' de pahare prieteni! | Blogul lui Nea Costache

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s