Lacrimăgen

Primul film erotic-porno din viaţa mea l-am văzut când tovarăşu Ceauşescu dădea de mâncare la viermi. Aveam televizor color şi revoluţia ne-a adus, pe lângă democraţie, şi antene parabolice. Filmu porno l-am urmărit pe furiş şi tot pe furiş m-am cobinat la o pălmuială de control şi interdicţie două zile la ieşit din casă. În cele două zile de arest la domiciliu am avut timp să observ că pe unde făceam eu piş ceva era lipsă; m-am diagnosticat bolnav de chelie urinară şi a fost prima dată când  am plâns  fără să mănânc bătaie.

Mai târziu, prin liceu, vindecat fiind, am plâns a două oară nebătut şi asta pentru că, din neatenţie, mi-am prins un fir de pubertate în prohab. Preferam să fi rămas bolnav.

Nu e nimic nefiresc în a plânge. Se plânge de frică, de durere, de jale, de nervi, de ciudă, de emoţie şi de fericire. Şi de râs. Just şi de la capăt.

Şi ca să nu mai plângem ca proştii/proastele fără pic de organizare, au apărut programe de plâns.

La început s-au numit telenovele. Acolo se plângea după grafic şi nu conta că în timpul ăsta suna la uşă, că dădea borşu-n foc sau că începea să se prelingă pe picioare.

După care s-au numit surprize-surprize şi din dragosti. Acolo se bocea la ghici;  actuala andreea băşică era ceapa  naţiunii,iar mircea radu bre hreanu’!

În zilele noastre lacrimile se duc în băşica lu’ Junioru de la dansex pentru tine, în decolteul de la nurcă pentru mama şi-n dioptriile intelectualului de la test de fertilitate.

După atâta plâns organizat m-am decis să renunţ la parabolică din doua motive: unu – s-a oxidat; doi – tare mă tem că mâine-poimâine încep ăştia să transmită în direct inmormântări, sinucideri, avorturi şi alte nenorociri. Şi chiar n-am nevoie de pretexte pentru a plânge atâta timp cât incă mai am blugii ăia cu fermoar.

Anunțuri

10 responses

  1. Nu e cazul sa te mai temi. Aștia deja transmit in direct înmormântări, sinucideri (poate inregistrate) și alte nenorociri. Pasul următor ar fi să creeze ei dezastrele și crimele ca să aibă ce filma și transmite in direct. Viitorul sună bine!

  2. apropo de blugi cu fermoare:)) am patit si eu cand eram mai mic dar cu „firul” 😀
    si referitor la ce a zis si domnul Gadiceanu”, protv`u, care nu merita sa-l scriu cu diacritice, transmite toate tampeniile posibile si imposibile, urmeaza ce a zis si domnul Vasile…

    numai bine!

    • eu, după cum am divulgat în câteva postări, îs mai înapoiat puţin. motiv pentru care nu folosesc mess. pardon, nu Mai folosesc mess…
      când voi înfiinţa blogroll te voi agăţa şi pe tine acolo, da’ momentan n-am atins gradul ăsta al evoluţiei 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s